Moţiune? Care? Miting? De ce?
Vremea favorablă din ziua dezbaterii moţiunii de cenzură în Parlamentul României, nu mi-a permis urmărirea emisiunilor radio tv decât fragmentar. Cu toate acestea, întrerupându-mi spre odihnă, eforturile de „zarvagiu amator”, am putut să-mi fac o idee despre „nevoia” avidă a reporterilor şi monitorilor pentru ştiri şi evenimente. Cu sufletul la gură căutau personaje, se chinuiau să-i facă a vorbi, îşi „gâtuiau” transmisiile cu „mmm”-uri, „ăăă”-uri repezite şi înghesuite într-un limbaj sec, irelevant, lipsit de fapte semnificative. Am dedus către seară că se torcea pe fusul banalităţii o încercare de scul în viaţa noastră politică, din care mai marii prezentului să facă ghemul necesar ţesăturii de minciuni cu care vom fi oblojiţi mai bine de un an de aci în colo. Adică, în parlament, discursuri catarsice, apoteotice ori caustice, în mass media,căutări asidue de senzaţii „tari”, în popor…nepăsare!
Azi dimineaţă, mergând spre oraş am aflat despre fâsul moţiunii, cât şi de bosumflarea guvernanţilor în legătură cu spânzurătoarea ce li se pregătise prin Ardeal. Curios din fire nu m-am putut abţine să nu fac un succint sondaj printre sutele de cunoştinţe pe care le am în Buzău. Stupoare! Oraşul Buzău fierbe, dă în clocot! In piaţă, pe holurile primăriei, la restaurant, singurul subiect interesant e cutremurul!! Ce moţiune, ce miting, unde? Care mai de care vrea să plece vineri în week end, la ţară, la casă pe pământ! Cât pe ce să mă căptuşesc cu musafiri nepoftiţi! Mai fă politică, nene!
