Un blogroll despre iubire
Saptamana trecuta mi-am facut blog. Am stiut inca de la inceput ca nu voi face bani cu el, si nici nu ma voi bucura de cine stie ce notorietate. De altfel, nici nu am cine stie ce de spus pentru ca oamenii sa ma citeasca on mod constant. Ceea ce voiam sa obtin in schimb este respectul femeilor de la munca (eventual sex, dar asta de la 100 de unici pe zi incolo). Eu lucrez la HP si am 27 de ani. Langa cubicul meu se afla o fata pe nume Mara. Ea este blonda si castiga cu 376 RON mai mult decat mine, cu 230 RON mai mult decat Cornel, prietenul meu cel mai bun de la munca (Cornel este vegetarian miercurea), si cu 70 RON mai putin decat Oana, cea mai frumoasa fata de la mine din departament. Intr-o zi, Oana va intra pe blogul meu si in ziua aceea isi va lua liber de la munca, pentru a citi toate posturile mele, de la A la Z. Eu voi scrie pe blogul meu despre iubire. Sanii Oanei vor salta iar fruntea ei va naste umezeala atunci cand privirea i se va asterne pe blogul meu despre iubire. Astazi voi scrie primul meu post. Baietii de la Financiar nici nu vor stii ce i-a lovit. Cei de la Financiar sunt niste fatalai. Doina de la HR va crede ca scriu pentru ea, saraca, pentru ca ea, saraca, ma iubeste. Insa Doina are o alunita pe obrazul stang, din care doar lunea nu iese par, deci intre noi nu poate fi iubire.
Pana pe 14 februarie, de St. Valentine’s Day, ziua iubirii in Romania, Oana va fi a mea. Blogrollul meu va fi pe placul ei in sfarsit. Cand ea se va uita la el va spune mereu “Asa trebuie sa arate un blogroll !”
Autor: Codrut Baciu
unei tipe îi trebuia un curcan pentru ziua aceasta, se duce în piaţă şi găseşte un ţăran care avea unul de vânzare:
-bade nu vrei să mi-l vinzi de ziua îndrăgostiţilor?
-apoi domniţă eu mis îndrăgostit deja, po să merg să vi-l duc acasă, dacă doriţi. Zis şi făcut, ajung acasă, lasă ţaranu curcanul jos ,- no, hai să-ncepem
-ştii bade, da eu vreau să stau deasupra
-bine dacă tu vrei să mi-o pui, n-am nimic împotrivă. Se consumă actul, ţăranul ia curcanul, dă să plece,bombănind,”de dacă n-ai vrut să ţi-o pun eu!”
-ba da bade de aşa e începutul, hai! Iar se consumă faza, iar ia curcanul spre mirarea duduiei, “păi cum aşa, nu mi-l laşi?
-păi nu cucoană, futai pentru futai, da pe curcan ce-mi dai?
Ce frumooos…! La 27 de ani…