Ei bine, se facea ca era undeva luna Decembrie anul trecut (2009), luna in care seful tot ma batea la cap sa ma inscriu pentru sustinerea unui examen de autorizare pentru instalatii (nu dau nume), autorizatie necesara firmei. Dupa multe "lupte seculare" cu birocratia acestei institutii romanesti de acreditare, cu depunerea dosarului, asteptare, raspuns, inscriere, etc. aflu ca trebuie sa ma prezint in Tg. Mures pentru sustinerea examenului. Eh, imi zic eu, nu e asa departe pe harta, ba chiar un calculator de distante online imi zice ca distanta dintre Iasi si Targu Mures este la jumate fata de distanta intre Iasi si Timisoara unde sta prietena mea. Daca rezist eu 12 ore pana la iubita rezist si durata asta ipotetica injumatatita de timp.
Situatia reala a fost urmatoarea:
1. Masina nu am ca sa ma duc,
2. Microbuz nu puteam sa iau din cauza orelor nefavorabile,
3. Hai cu trenul
Trenul accelerat Iasi – Targu Mures nu este direct ci cu schimbare intr-o mica localitate Razboieni, pe langa asta ocoleste foarte mult, in plus am de asteptat 3 ore legatura in Razboieni, deci visul meu de a ajunge in 6 ore s-a spulberat intr-un cosmar de 20 de ore. Nu asta ar fi problema, fiindca eu sunt mai nesimtit si pot dormi fara probleme, marea "buba" fiind durata de viata a acumulatorilor de la laptop, ppc si casti, cu alte cuvinte am cam murit de plictiseala.
Si ma pornesc eu amiaza din Iasi plin de entuziasm si de Voltzi Amperi in baterii cu destinatia Tg Mures dimineata. Traseul dus:
- Pana in Suceava a fost bine, lejer, cald, etc.
- Din Suceava se urca 2 batranei foarte vorbareti si veseli, veselie datorate unei sticle de vodka foarte obscure. Bineinteles ca am fost invitat sa servesc, ca am fost intrebat unde merg, da’ de ce merg, etc. iar fiindca discutiile despre C.A.P (sper ca asa se scrie) si diversele legende comuniste nu se mai terminau m-am mutat in alt compartiment
- Somn pana in judetul Alba
- Trezit cam brusc si vazand ca ceasul imi arata ora exacta pentru destinatia Razboieni, imi strang toate alea si ma grabesc spre usa vagonului sa cobor. Ma uit spre pancarda garii – nu vad nimic, fiindca bunul conductor a oprit trenul cam la 100 de metri de gara, de coborat nu coboara nimeni ca sa intreb – era cam ora 02.00 noaptea – ce sa fac? Bineinteles ca am coborat.
Cu oarecare emotii ma indrept spre gara, trenul pleaca agale si apoi uremaza un HOLLY S##T ca nu e asta gara. Era vorba de Campia Turzii, localitate cam la 20 de km de Razboieni, dar derutat de ora scrisa pe bilet mi-am luat-o … si eu prost … de parca ma vedeam in Japonia, unde isi cer aia scuze ca au avut intarzieri pe un an intreg de cateva minute… apropo cum zice dna. Udrea – Romania simply surprizing? U can say that again.
Nervos imi aprind o tigara si ma uit cu stupoare pe pancarda garii care imi spune ca urmatorul tren spre Razboieni imi elimina legatura spre Tg Mures. Nu am ce face si iau un taxi. Am ales si eu un taximetrist mai in varsta ca sa nu faca cine stie ce faze si pornim, discutia de mai sus, dar mult mai pe scurt o explic si taximetristului care avea un accent tare haios. Ajunsi in Razboieni, sunt lasat langa o casuta de caramida care semana cu fostele gari comuniste si mi se spune cam am de achitat 40 de Ron.
Cobor, ala o taie si ma indrept spre casuta. Casuta era de fapt o anexa a fostei gari care acum era folosita drept A.F de un idil local inteligent. Imi mai dau o palma peste frunte si tind sa cred ca am fost blestemat. Dar hai sa gasim gara totusi ca in 2 ore imi vine legatura spre Tg. Mures. Si merg prin noroaie, frig, mocirla cam prin tot Razboieniul pentru a gasi aceasta gara invizibila. Nimic! Dar absolut nimic… nu au nici macar primarie ba chiar mi-am mai luat odata clapa in noaptea aceea – vad in departare un steag si imi zic ca sigur trebuie sa fie primaria sau politia … de unde – era un bar foarte trist care avea ancorat un steag al Americii decolorat si rupt – OH BROTHER imi zic (da mi-am mai dat o palma peste frunte).
Ingrijorat de hipotermie si de legatura spre Tg. Mures sun la 112 sa mi se dea o idee.
Traseul pe scurt ar fi:
- Politia Alba, transferat la politia Timis, Transferat la politia Campia Turzii, transferat la seful de post dintr-o comuna mai mare decat Razboieniul.
- Seful de post, care mi s-a parut foarte de treaba, ma intreaba unde sunt acum – "Pai am o biserica in stanga si barul trist in dreapta" – "Aham" zice el .. "Pai va intoarceti, ajungeti la intersectie, faceti dreapta si ajungeti la o casuta de caramida unde exista indicator de gara". Bai oare sa fiu asa de prost sa nu fi vazut indicatorul? Dar nu are cum, imi zic, m-am foit tot satul ala si nu exista nici un semn. Ii multumesc sefului, reiau traseul si ajung iar la casuta – Nici un semn! Sa inebunesc. Fumam ca un nebun, ma gandeam ce sa fac, cand deodata se sting becurile de pe strada. Un intuneric groaznic, pe strada nu a trecut nici o masina intr-o ora jumate, eram atat de disperat incat ma pregateam sa bat in poarta la cineva sa ma ajute. Dar minune! Cred ca trezit de cainii starniti de mine, un bun locuitor al Razboieniului a iesit la W.C ul din curtea casei. Ma apuc si tip ca un nebun "Alo, buna dimineata … unde este garaaaaa?" – "Pai tot inainte baiete. Unde se vad luminitele alea."
Ii multumesc si ma indrept intr-un suflet spre luminite. Bineinteles ca orice lucru bun in tara asta asfaltul se termina si ajung sa merg prin araturile de toamana ale oamenilor. Trec doua placi instabile de beton care erau pe post de pod – dar ce mai conteaza … am ajuns la gara! Eu si inca doua tiganci care cum m-au vazut "Nu dai shi mie o tzagara domnu?”
Am fost placut surprins in schimb sa gasesc trenul de legatura tras in statie (era un personal) care era pornit pentru a se incalzi in vagoane. Ma urc si adorm bustean pana in Tg. Mures, urmat de inca o ora de somn in depou, in acelasi compartiment cald din care nu imi mai venea sa ies.
Fortat de timp iau un taxi, ajung la o Universitate de medicina si farmacie parca, dau examenul la care nu eram pregatit deloc si cu sufletul la gura iau o masina de-a primariei plina numai de scris unguresc spre gara pentru a prinde alt tren care sa ma duca acasa pe aceasi ruta Tg. Mures – Razboieni – Iasi.
Dorm pana in Razboieni iar cand cobor sunt invaluit de o ceata infioratoare, din aia ca in filmele de groaza. Ma retrag intr-o sala de asteptare rece, mirositoare (ca mai tot ce misca in tara asta), casa unui soricel care tot se plimba din colt in colt si loc de retragere pentru alti calatori. Cat am asteptat, cam o ora jumate, am luat parte la una din cele mai aprigi polemici politice, pe care nici un post nu a difuzat-o. Subiectul? Eu cu cine votez? 
Protagonistii? Un vizitator "fost moldovean" pro Basescu, un localnic fan PSD, un cuplu de batranei si eu.
Cred ca a fost cea mai mare cearta si teatru intre niste necunoscuti, am ras cu lacrimi dar si uluit de ce le poate mintea unora si cum gandesc oamenii in tara asta. Se anunta trenul iar batranelul ma intreaba pe mine – un mucos care s-a amuzat tot timpul – "Care este dupa tine cea mai buna forma de guvernamant din toate timpurile?" Nu am zis nici Basescu, nici Geoana (favoritii serii) ci am zis sa fie orice urmas al regalitatii, Romania devenind iarasi Monarhie Constituionala. Nu va spun ca a venit mosul si mi-a strans mana completand "Bravo. Asa este! Romania in acei ani a avut un mare progres economic, in acei ani era considerata granarul Europei si o forta armata si democratice. Bravo."
Dorm bineinteles pana in Cluj unde imi incanta prezenta doua domnisoare foarte dragute (le salut pe aceasta cale pe Ioana si Raluca), care m-au binedispus si antrenat in diverse discutii pana in Iasi unde se duceau in vizita. Ne despartim facand schimb de id-uri, astept tramvaiul second hand din Berna – Elvetia (oras infratit cu Iasiul) care sa ma duca cat mai repede spre casuta mea si patutul meu studentesc.
Iarasi adorm infrigurat si amuzat per total de aceasta experienta comico-tragica. Astazi am aflat ca am luat acel examen, nu mai sunt cu fata din Timisoara din cauza distantei, nu ma mai duc in viata mea in Tg Mures cu trenul, mentin legatura cu Raluca.
Autor: Cojocaru Andrei
A nu se considera frauda refreshurile date pentru a vedea voturile, plus ca, nu vreau sa exagerez dar imi citesc povestea din ora in ora fiindca ma amuza.
Merci de intelegere.
Da ..foarte bun!Nu pot spune decat felicitari!A fost chiar amuzanta!
@autorul: poate ca ai vazut edit-ul de pe pagina concursului:
“Probabil ca ati observat un contor cu vizualizarile la fiecare articol si un clasament pe coloana din dreapta. Acestea sunt cifre orientative si foarte aproape de realitate daca nu se vor face incercari de frada. Situatia reala si cea care va fi luata in considerare este cea data de Google Analytics.”
ai talent! mi-a placut..dar poate dak ar fi un pic mai scurta as avea timp si rabdare sa mai citesc